Eu sunt propriul meu stapan. De fapt sunt doar un simplu om. Sunt confuza. Gandesc prea mult. Ma supar repede. Am temeri si incertitudini. Sunt o simpla si insignifianta pata pe globul pamantesc.
Eu imi vad visele in culori si tot eu imi desenez diminetile in nuante de gri obosit. Eu alung fericirea si tot eu o caut si o gasesc doar pentru a face naivitatea de a o alunga din nou. Eu sunt cea care iti va spune tie sa scrii o scrisoare in care sa redai viziunea ta despre viitorul nostru. Sa desenezi fiecare detaliu pe foaia ordonat liniata si sa mi’o prezinti. Sa te milogesti de mine intr’un mod absurd sa nu rad de tine sau de ce ai scris si sa am rabdarea sa o citesc pana la capat.
Eu sunt balta de intuneric de pe cerul tau luminat si tot eu sunt lumina din noptile tale nedormite. Eu voi fii cea cu care viata ta nu va mai fii niciodata roz pentru ca urasc culoarea. Eu voi fii tipa care te va tine treaz pana la 6 dimineata pentru a’si satisface fanteziile ei carnale. Eu voi fii tipa din stanga ta pentru care perna va devenii neincapatoare. Eu sunt cea care va pune pauza exact inainte de final si nu te voi lasa sa iti vezi finalul cartii sis a iti traiesti eternitatea fericit pentru ca te voi inlantui in acel loc numit nebunie, departe de rai, iad sau pamant. In acel loc doar pentru noi.
Universul meu incapator va devenii inimaginabil mai mic. Asta pentru ca pana acum nu te’am poftit in el. Te’am tinut la usa ca pe un musafir nedorit din simplul fapt ca nu mi’a placut cum mi’ai zambit ieri.
Randurile vor curge iar cuvintele vor umple petele goale din sufletele noastre obosite de atata alergat prin viata. Ne vom aseza poverile pe un raft si ne vom bucura de tot restul vietii noastre pentru ca la sfarsit sa o luam de la capat razand unul de altu de protezele noastre dentare.
Vom scrie mii de pagini. Sute de carti si zeci de volume amandoi. Vom povestii tot ce a fost si ce nu s’a intamplat inca. Tot ce am vrut si tot ce nu a avut timp sa se implineasca.
Ne vom inneca unul pe altul doar pentru a gasi un motiv in plus de a ne atinge buzele in fiecare zi. Ne vom arunca in prapastia nebuniei doar pentru a ne testa limitele din nou si a ne verifica potentialurile.
Eu cu tine nu e doar un vis. Eu cu tine inseamna colorarea instinctelor in verde camuflaj si eliberarea logicii pentru a ne juca de’a v’ati ascunselea cu zorii.
Vom lua bilete pentru trenul irationalitatii si destinatia hazardului doar pentru a ne complicam viata inutil in asa fel incat nici unul din noi sa nu poata sa o simplifice. In asa fel incat sa treaca destul timp pentru ca noi sa nu mai putem renunta la sintagma. Doar pentru a invinge banalul si a remodela obisnuinta noi ne vom savura sentimentele de dragoste zilnic pentru tot restul fiecarei saptamani, pentru tot restul fiecarui an, deceniu, mileniu, pana cand nu vor mai exista oameni care sa povesteasca despre noi pe Pamant.
