Imi caut povestea de dragoste perfecta in filme gasite pe imdb. Incerc sa vad cum ar fi fost daca. Imi imaginez mii de scenarii in care eu as fi in locul vreunei actrite dintr’un film iar tu ai fi ala care alearga dupa mine in timp ce aproape ma casatoresc cu persoana gresita. Eu as fi cea indragostita de altcineva, iar tu ai fi cel care mi’ar declara iubirea cantandu’mi la chitara o melodie jalnica. Eu as fi cea care nu te’a uitat iar tu ai fi cel care s’a facut uitat iar peste ani ne vom reintalni si aprinde focul pasiunii ce odata a fost intre noi. Insa nu vad ceea ce e atat de evident.
Nu trebuie sa fiu actrita principala intr’un film. Nu trebuie sa fiu altcineva. Nu trebuie sa fim nimic mai mult decat ce suntem. Fiindca ce suntem e mai mult decat de’ajuns.
Imi doresc sa am o viata ca in filme. Insa nu vad ca viata mea formeaza mai multe filme de dragoste decat exista deja. Mi’am gasit printul in armura stralucitoare [pe care si’a uitat’o acasa] intr’o gara, intr’o sambata. Nu ne cunosteam si, din sutele de alte persoane care s’ar fi putut intalni in acea zi, in acea gara, la acea ora, ne’am intalnit noi. De ce? Pentru a ne uni vietile. Pentru a ne regasi jumatatile pierdute intr’o viata anterioara. Suntem rupti din ‘’Going the distance’’, ‘’The Notebook’’, ‘’Amelie’’ si ‘’Jeux d’enfant’’ toate la un loc. Nu trebuie sa ne pierdem ca ei pentru a ne regasi. Nu trebuie sa treaca ani pentru a realiza. A trebuit doar o zi. Doar un apartament gol. Doar o muzica in surdina si doar mult… somn. Si am plecat in calatoria vietii noastre.
Au fost vremuri grele. Au fost multe lacrimi si multe ‘’mi’e dor de tine’’ dar iata’ne aici, impreuna. Chiar daca serile in care te ascultam dormind la telefon s’au dus, chiar daca tururile noastre in jurul lumii s’au facut deja, chiar daca casa noastra construita intr’o seara e gata in mintea noastra. Chiar daca primul te iubesc a fost deja spus in mijlocul unei propozitii fara sens. Chiar daca toate astea, ai venit la mine. Ai lasat totul si te’ai mutat in alt oras, in alta lume. Ai vazut lumea prin ochii mei si ai devenit cel de care nu mi’e frica sa il privesc in ochi. Ne’am distrat, am ras, am plans, ne’am certat. Am facut tot ce ne’a trecut prin cap si tot ce nu ne’a trecut prin cap. Am petrecut zile in pat iar alte zile despartiti. Am invatat sa traim impreuna si sa ne iubim si mai mult. Ne’am invatat si inca o facem. Am facut sacrificii insa am castigat lucruri noi. Mi’ai dat speranta, imi dai iubire. Ma faci sa visez chiar daca eu nu o vad mereu. Si acum cat stai intins langa mine si dormi, eu visez cum vom patina maine impreuna. Esti tot ce mi’am putut dori vreodata. Chiar daca ma enervezi uneori iar alteori ma faci sa plang, esti al meu si sunt a ta si una peste alta e mai mult decat frumos. E minunat. E cuvantul ala pe care nu l’am mai folosit de mult. E epic!
Cu ocazia zilei tale de nastere, te iubesc puiul meu. Si voi fi langa tine si la bine, si la rau. Si cu bacsisuri si cu tigari cumparate pe datorie si cu chirie, si cu tot. si cu trandafiri rosii, si cu nimic altceva decat tine. Te iubesc mult!
