3 septembrie 2008

baby, esti inapt!


credeam ca ai inteles deja ca tot ce se intampla e firesc si ca nu se va sfarsi nicicand! te uiti la mine cu acea privire pe care o are un catelus cand stie ca a gresit si isi cere iertare insa nu stie cum... sau poate ca gresesc... poate ca tu vrei sa nu te iert. poate ca vrei sa te uit si sa te las cu ale tale. poate ca adevaru e de fapt o minciuna si prin el te'ai pierdut din nou, nestiind cum sa iesi. vino langa mine baby, nu'ti fie teama de nimic. ti'e teama de iubire? iubirea nu te omoara. ea te hraneste. nu ti'e teama de ea? atunci de ce? poate iti este de mine... sau poate de tine. nimeni in lumea asta nu te poate rani mai rau decat te ranesti tu insati. nimeni nu te poate minti mai mult decat te minti tu singur. oglinda in care te privesti ascunde diferitele laturi ale realitatii tale, inca prea banale pentru a putea fi descoperite.
dar vorbesc prostii, baby! vorbesc despre lucruri prea complexe, lucruri care nu pot fi intelese nici macar de mariile genii ale lumii. ai observat si tu ca exista intotdeauna un: de ce? sau un dar... exista intotdeauna conditii si intrebari. uneori exista raspunsuri pe care intrebarile nu le pot atinge.

eu vreau sa gasesc intrebarile la raspunsurile tale si sa nu imi fie teama ca voi fi ranita. vrea sa ma uit in oglinda si sa nu ma mai mint. sa fiu fericita... insa fericirea mea este la tine. crezi ca o poti returna intr'o zi? poate nu acum... poate mai incolo... insa nu spune niciodata pentru ca doare mai rau decat faptul ca stau fara ea.

inceputurile sunt intotdeauna usoare, baby... continuarile devin mai grele... despartirile sunt imposibile...

2 comentarii:

Anonim spunea...

eu sunt de parere ca inceputurile sunt mai grele apoi totul decurge de la sine....despartirea e ca o picatura de ploaie intr-un ocean...:)

Poezie | CLICK

Ale spunea...

de fapt inceputul unei relatii e o picatura de apa intr'un ocean... pentru ca toate incep la fel insa nu se termina la fel :)