Despre dragoste si alte porcarii

I want a love thats true, i want a love that i could sacrifice my life for, a love i can sell my soul out for, i want the kind of love i could die for...i want the kind of love that gets my heart broken at the end,but it must be worth it...
Sincer? Ce imi doresc eu acum? Imi doresc o persoana pe care sa o iubesc...o persoana care sa merite sa fie iubita. Cineva care sa ma iubeasca la randu’i... sa am o poveste d’aia idioata de dragoste care sa se sfarseasca cu un happy end...sau nu neaparat... dar sa fie, sa o traiesc...sa o simt ca exista. Vreau sa fie omniprezent in viata mea si eu in a lui...sa stie toata lumea de noi si sa fim pur si simplu fericiti... nu e prea mult. De fapt nu cred asta. Nu vreau sa’mi gasesc marea dragoste sau mai stiu eu ce tampenie de genu. Vreau pur si simplu.
Ideea e ca am vazut foarte multe persoane inselate, prostite, parasite, cu iubire neimpartasita, care au o relatie dar se cearta din cacaturi... cum poti avea pe cineva langa tine care te iubeste si pe care sa iubesti si sa te certi din cacaturi? E un lucru pe care n’o sa’l inteleg prea curand. Daca ai motive intemeiate, da, de acord. Dar daca nu? Ce rost are? Hai sa ne certam doar de dragul de a ne certa? Nu merge asa! Nu trebuie sa ajungi in stadiul ala sa iti dai seama cat de mult ai tinut la o persoana decat atunci cand nu mai e. E cel mai nashpa lucru posibil. Sfatu meu? Iubiti si lasati cacaturile deoparte. Uitati dracu de ziua de maine si traiti azi si aici! Nu e greu si recompensa e uimitor de mare...