5 aprilie 2009

Miscare


Soarele de pe buzele tale imi intra in ochi. Imprastie o lumina difuza, intima, de nepatruns.
Slabesti intensitatea imbratisarii in care m'ai cuprins si ma privesti drept in fata. Colorezi cercuri in jurul irisului meu si le umplii cu lumina.
Ma pierd in umbre acum. Ma scufund in soaptele ce anunta sosirea diminetii. Imi las o mana lenesa sa se odihneasca pe inima ta si inchid ochii si vad totul. Trecut, prezent, viitor. Nu mai exista nimic. Totul se leaga intr'un amalgam de trairi, sentimente si amintiri ce formeaza starea mea de spirit din dimineata aceea.
Te cuprind si te dezbrac din priviri. Iti spun ca te iubesc si te las sa zaci inert cu gandurile imprastiate, cu rasuflarea taiata, cu soarele in vene.
Soaptele devin imperceptibile de pe buzele tale ranite de loviturile saruturilor mele. Nemiscarea devine amintire. Dansam un blues al placerii.
Intr'o secunda iti observ intreaga casa. Aranjata si pregatita de musafiri. Insa azi nu vine nimeni. Si nu vom pleca niciodata. Vom alege dulcea stare a mahmurelii. Vom sta pe canapea cu mainile imobilizate de placere incercand sa gasim telecomanda in gand.
Paharul cu vin se varsa. In urma lui lasa o urma rotunda si umeda. Jos, pe parchet, desena o forma neregulata in care daca priveai, pierderea timpului iti devenea necesara.
Perdeaua se misca dezordonat marcand vantul rece ce bate in apartament. Ecranul calculatorului nu mai e negru. Se coloreaza in mii de tonuri de verde, contorsionandu'se in forme imprevizibile.
Respiratia sacadata disparu, bataile inimii se linistira. Confuzia fu inlocuita de pace. Pleoapele refuzara sa mai lucreze in conformitate cu corpul si se inchisera.

Niciun comentariu: