Cauta’ma in linia orizontului, unde lumina se izbeste de pamant, unde pasarile se ascund in copaci, unde muzica nu se opreste niciodata, printre firele de nisip, sub o scoica, dupa o sticla de bere, invelita cu o esarfa, in linistea dintre stele, in intunericul desavarsit, in explozia de culori pe care o vad doar ochii tai, in striatiile inimii tale, sub o artera, in rosul sangelui, in adierea vantului, in aripile pasarilor, in racoarea diminetii, in pauzele dintre beaturi, in linistea abisului, in profunzimea cuvintelor, intr’o carte prafuita de pe raftul prea greoi, cauta’ma printre randuri, la pagina 20, intr’o cutie ascunsa sub patul tau, printre hartii mototolite, printre ganduri scrijelite de vreun pix ce nu mergea, in razele de soare ce se’amesteca in calea ta cu asfaltul prea curat, in mintea ta, printre imagini si simtiri traite pe repeat, printre ce’a fost si ce va fi, printre frumos si urat, intr’un oras aglomerat, pe o strada pustie, intr’o cafenea parasita, in zapada, sub un morman, sub o caciula, intr’o plapuma colorata, pe o perna albastra, cu un gand patat pe ea.
Cauta’ma cu gandul, cu privirea, cu simtirea si cu pielea, in orasul altcuiva, pe strada ta, in scara goala si rece. Cauta'ma in simtiri, in soapte, in trairi, intr’un apus de soare, intr’un decembrie tarziu, la o cana de cafea, in casele altora, ghidat fiind de parfumul meu, de pielea mea, intr’o gara, langa un tonomat de cafea, la ora 9, primul tren in directia ta, in umbra din coltul camerei tale, in neclintirea frunzelor, in crapatura de la geam.
Cauta’ma caci ma vei afla.
Si acum ca m’ai gasit… ce’o sa faci? Ma vei pastra? Ma vei ascunde in soapta ta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu